Facultatea de Litere a investit inca de la inceputurile sale in cercetare. Universitatea Bucuresti, care la sfarsitul secolului era sinonima cu Facultatea de Litere, a fost dotata cu laboratoare tematice, echipate special pentru diferite seminarii.

Catedra de filologie moderna beneficia de seminarul de Filologie romanica, aflat la etajul al II-lea al facultatii. Acesta a fost infiintat de directorul la vremea respectiva, Ovid Densusianu in anul 1900. Seminarul functiona in paralel cu Institutul de filologie si folclor.

Seminarul avea la infiintare, o biblioteca de specialitate cu 221 de volume romanesti si 532 de volume in diferite limbi straine. Sala de lectura avea capacitatea de 50 de cititori.

Pe langa seminar si institut, a fost infiintat in 1928 un laborator de fonetica experimentala, aflat sub conducerea conferentiarului Al. Rosetti. Laboratorul avea un aparat de inregistrare. (vezi foto 1 si 2)

Laboratorul de fonetica experimentala si-a creat o ampla colectie de inregistrati, ce alcatuiesc Arhiva fonogramica. Ovid Densusianu si asistentul sau, pe cheltuială proprie, au colindat prin diverse ţinuturi locuite de români, înregistrând cu ajutorul fonografului diversele graiuri mai interesante ale românilor.

Arhiva fonogramica contine benzi inregistrate cu texte dialectale din mai multe zone ale tarii: Tara Oasului, Bucovina, Maramures, Banat, Muntenia, Moldova, Oltenia, Dobrogea, dar si ale romanilor stabili in tari precum Grecia, SUA, Iugoslavia si Albania.

Din nefericire, vechea parte a colectiei a fost distrusa in urma unui bombardament aerian in 1944.

Surse:

http://www.jurnalul.ro/articole/144402/o-bogatie-de-lasat-urmasilor

http://www.dianaghido.com/corv/controller.php?page=alfr.php

http://www.dianaghido.com/corv/docs/achis.pdf

http://www.dianaghido.com/corv/docs/taflr.pdf

Marin Popescu-Spineni, Contributiuni la istoria invatamantului superior: Facultatea de Filosofie si Litere din Bucuresti de la inceput pana in prezent, Bucuresti, Cultura Nationala, 1928, pg 71-72